Pericopa Șemot – Moise si tufișul care arde (Be’er Mayim Chaim)

וַ֠יֵּרָ֠א מַלְאַ֨ךְ יְהֹוָ֥ה אֵלָ֛יו בְּלַבַּת־אֵ֖שׁ מִתּ֣וֹךְ הַסְּנֶ֑ה וַיַּ֗רְא וְהִנֵּ֤ה הַסְּנֶה֙ בֹּעֵ֣ר בָּאֵ֔שׁ וְהַסְּנֶ֖ה אֵינֶ֥נּוּ אֻכָּֽל׃ וַיֹּ֣אמֶר מֹשֶׁ֔ה אָסֻֽרָה־נָּ֣א וְאֶרְאֶ֔ה אֶת־הַמַּרְאֶ֥ה הַגָּדֹ֖ל הַזֶּ֑ה מַדּ֖וּעַ לֹא־יִבְעַ֥ר הַסְּנֶֽה׃ וַיַּ֥רְא יְהֹוָ֖ה כִּ֣י סָ֣ר לִרְא֑וֹת וַיִּקְרָא֩ אֵלָ֨יו אֱלֹהִ֜ים מִתּ֣וֹךְ הַסְּנֶ֗ה וַיֹּ֛אמֶר מֹשֶׁ֥ה מֹשֶׁ֖ה וַיֹּ֥אמֶר הִנֵּֽנִי׃ וַיֹּ֖אמֶר אַל־תִּקְרַ֣ב הֲלֹ֑ם שַׁל־נְעָלֶ֙יךָ֙ מֵעַ֣ל רַגְלֶ֔יךָ כִּ֣י הַמָּק֗וֹם אֲשֶׁ֤ר אַתָּה֙ עוֹמֵ֣ד עָלָ֔יו אַדְמַת־קֹ֖דֶשׁ הֽוּא׃
(שמות ג:ב-ה)

Acolo i S-a arătat Solul Domnului într-o flacără de foc într-un tufiş. Moise s-a uitat într-acolo şi iată, tufişul ardea în foc, dar nu se mistuia. Atunci Moise şi-a zis: „Hai să mă abat din drum ca să văd această vedere grozavă; oare de ce nu arde de tot tufișul?“ Și Domnul a văzut că se abate din drum să se uite, și Dumnezeu l-a chemat din tufiș spunând: “’Moise, Moise.” Iar el a spus: “Iată-mă”. Atunci i-a spus: “Nu te apropia mai mult, dă-ți jos încălțările din picioare pentru că locul în care stai este pământ sfânt”.
(Exodul, 3:2-3)


Comentariul Rabinului Chaim Tirer din Czernowitz (1760-1817) cunoscut și sub numele de “Be’er Mayim Chaim”, “Fântâna de apă vie”:

Și astfel, când Moise s-a abătut din drum, tufișul care nu se mistuia l-a dus cu gândul la Egipteni, și s-a întrebat supărat: “De ce oare Sfântul, Binecuvântat Fie El, nu-i nimicește imediat?” Atunci Dumnezeu i-a spus: „Dă-ți jos încălțările din picioare pentru că locul în care stai este pământ sfânt.” (Exodul 3:5). Cu alte cuvinte: „Ți-am apărut în tufiș pentru a-ți arăta că nu există loc lipsit de Șhina, Prezența Mea – și chiar și petecul ăsta de pământ pe care stai, pământ sfânt este, însuflețit de Șhina, Prezența Mea care își are sălașul jos pe pământ. Asta ca să înțelegi de ce îmi este greu să-i fac pe Egipteni să piară, pentru că și ei sunt lucrarea mâinilor mele, căci “nu există loc din care El să lipsească ”. Astfel, nici o nație nu poate pieri așa, în grabă, cât timp ființarea ei depinde de scânteia Prezenței mele care sălășuiește în ea”.
Și slava lui Dumnezeu stă în ascunsul lucrurilor.

ועל כן כשהיה משה סר וזעף למה הסנה איננו אוכל והוא רומז אל המצרים למה אין הקב”ה מכלם כרגע אמר לו של נעליך וגו’ כי המקום אשר אתה עומד עליו אדמת קודש הוא כלומר כי על כן נתגליתי בסנה להראות שאין מקום פנוי בלא שכינה ואפילו מקום הארץ הגשמי שאתה עומד עליו אדמת קודש הוא מחיות קדושת שכינתי השוכנת למטה בארץ ומזה תבין למה קשה לי לאבד המצרים לצד שמעשה ידי המה ואין מקום פנוי וכו’, ולא במהרה כל כך יאבד אומה בעוד ששעתה קיימת מצד .ניצוץ השכינה השוכנת בקרבם, וכבוד אלהים הסתר דבר

Posted in Hasidism, Iudaism, Parasha, Pericopa, Pericopa săptămânii | Tagged , , | Leave a comment