O viziune a nopții de Șavuot din cartea Zoharului
Evlavioșii de odinioară nu dormeau în noaptea aceasta, ci ședeau adânciți în Tora spunând: „Veniți să dobândim o moștenire sfântă, pentru noi și pentru fiii noștri, în două lumi!” Iar în noaptea aceea, Adunarea lui Israel este încoronată deasupra lor și vine să se împreuneze cu Regele, amândoi încoronându-se deasupra capetelor celor vrednici de aceasta.
Astfel grăia Rabi Șimon în ceasul când Camarazii se adunau înaintea sa în această noapte: „Veniți să pregătim odoarele Miresei, ca mâine să se înfățișeze înaintea Regelui în giuvaere și podoabe, așa cum se cuvine.” Ferice este porția sortită Camarazilor când Regele o va întreba pe Matronita: „Cine ți-a pregătit odoarele? Cine ți-a făcut cununa să strălucească? Podoabele cine ți le-a potrivit?” – căci nimeni în lume nu știe să pregătească odoarele Miresei, afară de Camarazi. Fericită este porția sortită lor în Lumea Aceasta și în Lumea Care Vine!
Vino să vezi: În această noapte Camarazii pregătesc odoarele Miresei și-i pun pe frunte cununa cuvenită Regelui. Și pe Rege cine îl pregătește, în noaptea aceasta, să se afle cu Mireasa, să se împreuneze cu Matronita? Râul cel Sfânt, mai adânc decât toate râurile, Maica cea de Sus, după cum este scris: (Cântarea Cântărilor 3:11) „Ieșiți și priviți, fiice ale Sionului, pe Regele Solomon purtând cununa cu care l-a încoronat maica lui în ziua nunții sale.” Și după ce l-a pregătit pe Rege și l-a încoronat, ea a venit să o purifice pe Matronita și pe cele ce o însoțesc.….
Așa se petrec lucrurile cu Regele cel Sfânt și cu Matronita , cu Camarazii și cu Maică de Sus care le rânduiește pe toate. Aflăm astfel că Regele de Sus, Matronita și Camarazii își au sălașul laolaltă și nu se despart în veci. Despre aceasta este scris: (Psalmii 15:1–2) „Doamne, cine va locui în cortul Tău?… cel ce umblă fără prihană și înfăptuiește dreptatea.” Cine este acela? Nimeni alții decât cei ce o pregătesc pe Matronita cu odoarele ei, cu veșmintele ei, cu cununa ei, fiecare dintre aceștia numindu-se „înfăptuitor al dreptății”.
A zis Rabi Hiyya: „Chiar de n-aș fi avut parte în lumea aceasta decât de atât, de a fi auzit aceste cuvinte, mi-ar fi fost de ajuns! Fericită este porția sortită celor ce trudesc în Tora și cunosc căile Regelui celui Sfânt, și a căror dorință este de Tora. Despre ei este scris: (Psalmii 91:14–15) „Căci spre Mine i s-a aprins dorința, îl voi smulge din primejdie… îl voi scăpa și îl voi slăvi.””
Zohar III 98a-b (pericopa Kedoșim)
ועל דא חסידי קדמאי לא הוו ניימי בהאי ליליא והוו לעאן באורייתא ואמרי ניתי לאחסנא ירותא קדישא לן ולבנן בתרין עלמין. וההוא ליליא כנסת ישראל אתעטרת עלייהו ואתיא לאזדווגא ביה במלכא ותרווייהו מתעטרי על רישייהו דאינון דזכאן להאי.
ר’ שמעון הכי אמר בשעתא דמתכנשי חברייא בהאי ליליא לגביה, ניתי לתקנא תכשיטי כלה בגין דתשתכח למחר בתכשיטהא ובתקונהא לגבי מלכא כדקא יאות. זכאה חולקא דחבריא כד יתבע מלכא למטרוניתא מאן תקין תכשיטהא ואנהיר עטרהא ושוי תקונהא, ולית לך בעלמא מאן דידע לתקנא תכשיטי כלה אלא חברייא, זכאה חולקהון בעלמא דין ובעלמא דאתי.
תא חזי חברייא מתקני בהאי ליליא תכשיטהא דכלה ומעטרי לה בעטרהא לגבי מלכא ומאן מתקין ליה למלכא בהאי ליליא לאשתכחא בה בכלה לאזדווגא בה במטרוניתא. נהרא קדישא עמיקא דכל נהרין, אימא עלאה הה”ד (שיר ג:יא ) צאינה וראינה בנות ציון במלך שלמה
בעטרה שעטרה לו אמו ביום חתונתו. לבתר דאתתקנת ליה למלכא ואעטרת ליה אתיית לדכאה לה למטרוניתא ולאינון דמשתכחי גבה…
כך מלכא קדישא ומטרוניתא וחברייא כהאי גוונא ואימא עלאה דמתקנת כלא. אשתכח דמלכא עלאה ומטרוניתא וחברייא מדוריהון כחדא ולא מתפרשין לעלמין הה” (תהלים טו:-1 ) יי’ מי יגור באהלך וגו’, הולך תמים ופועל צדק. מאן הוא, אלא אלין אינון דמתקני למטרוניתא בתשכיטהא בלבושהא בעטרהא וכל חד פועל צדק אקרי.
א”ר חייא אלמלא לא זכינא בעלמא אלא למשמע מלין אלין דיי. זכאה חולקהון דאינון דמשתדלי באורייתא וידעין אורחוי דמלכא קדישא ורעותא דלהון באורייתא, עלייהו כתיב (שם צא: ) 14-15 כי בי חשק ואפלטהו וגו’ אחלצהו ואכבדהו
זוהר ג צח ע”א,ב
